De la influenceri pe Instagram până la clinicieni din Harvard, tot mai mulți susțin că pauzele lungi între mese nu doar ajută la slăbit, ci pot contribui activ la prevenția bolilor cronice. Dar ce spun de fapt studiile serioase, publicate în jurnale medicale respectate? Să aruncăm o privire mai atentă asupra cercetărilor care fundamentează beneficiile postului intermitent.
1. Scăderea insulinei și mobilizarea grăsimilor
Unul dintre cele mai bine documentate efecte este capacitatea postului de a reduce nivelul insulinei circulante. Un review publicat în 2019 în New England Journal of Medicine a concluzionat că perioadele regulate de post pot crește sensibilitatea la insulină și reduce riscul de diabet de tip 2. În timpul postului, nivelul insulinei scade, ceea ce permite corpului să mobilizeze mai ușor grăsimile stocate pentru energie.
Studiu citat: Mattson MP, Longo VD, Harvie M. Effects of intermittent fasting on health, aging, and disease. N Engl J Med. 2019;381(26):2541-2551.
2. Activarea autofagiei – mecanismul de "curățare" celulară
Postul intermitent stimulează un proces numit autofagie, prin care celulele elimină componentele deteriorate și reciclează resursele. Acest proces este esențial pentru prevenirea acumulării de toxine celulare, iar cercetătorii l-au asociat cu protecția împotriva cancerului, Alzheimerului și a altor boli degenerative.
Studiu citat: Madeo F, Zimmermann A, Maiuri MC, Kroemer G. Essential role for autophagy in life span extension. J Clin Invest. 2015;125(1):85-93.
3. Reducerea inflamației și a stresului oxidativ
Mai multe studii au arătat că postul reduce nivelul markerilor inflamatori (precum CRP și IL-6) și crește capacitatea antioxidantă a organismului. Aceste efecte joacă un rol crucial în prevenirea bolilor cardiovasculare și a sindromului metabolic.
Meta-analiză: de Cabo R, Mattson MP. Impact of intermittent fasting on health markers in humans: A review. Cell Metabolism. 2020;32(3):355-366.
4. Posibile beneficii pentru creier și longevitate
Deși studiile pe oameni sunt încă limitate, datele preclinice sugerează că postul ar putea proteja neuronii, favoriza neurogeneza și reduce riscul de boli neurodegenerative. La rozătoare, protocoalele de fasting au dus la o creștere a duratei de viață cu până la 30%.
Surse: Longo V, Panda S. Fasting, circadian rhythms, and time-restricted feeding in healthy lifespan. Cell Metab. 2016;23(6):1048-1059.
5. Sinteză comparativă: beneficii demonstrate vs. ipoteze
Concluzie
Postul intermitent este susținut de un corp tot mai mare de dovezi științifice, mai ales când vine vorba de reglarea glicemiei, reducerea insulinei, scăderea inflamației și activarea proceselor de regenerare celulară. Deși unele beneficii sunt încă explorate în studii pe animale, trendul este clar: postul nu este doar un trend, ci o intervenție metabolică cu potențial terapeutic real.
Notă: Acest articol este informativ. Consultă medicul sau specialistul tău înainte de a adopta o strategie de post intermitent, mai ales dacă ai condiții medicale preexistente.
Referințe științifice
🔗 Linkuri către studiile citate:
1. Mattson MP, Longo VD, Harvie M (2019)
📎 Effects of intermittent fasting on health, aging, and disease.
2. Madeo F, Zimmermann A, Maiuri MC, Kroemer G (2015)
📎 Essential role for autophagy in life span extension.
3. de Cabo R, Mattson MP (2020)
📎 Impact of intermittent fasting on health markers in humans: A review.
4. Longo VD, Panda S (2016)
📎 Fasting, circadian rhythms, and time-restricted feeding in healthy lifespan.
Postul intermitent este considerat sigur pentru majoritatea adulților sănătoși, dar nu este recomandat copiilor, adolescenților în creștere, femeilor însărcinate sau celor cu afecțiuni precum diabet insulinodependent. Consultă medicul înainte de a începe.
Autofagia este procesul prin care celulele își „reciclează” componentele deteriorate. Se activează de obicei după 12–24 de ore de post, în funcție de nivelul de activitate, alimentație anterioară și adaptarea metabolică.
Doar dacă o servești cu un espresso imaginar! Glumim – visele nu au calorii, deci nu afectează autofagia. Dar poate corpul tău îți transmite că ai nevoie de mai mulți nutrienți reali în fereastra de alimentație.
